Un tanc pe strazile prafuite ale unui cartier marginas al Constantei.
Alerga cu o bucurie ce putea cuprinde furnalul de o suta de metri de langa blocul lui spre magazinul de casete video ,mergea sfios sa umple sifoanele ,plangea cand pierdea la handbal , avea putere sa-si imagineze o padure in locul celor zece copaci
de pe strada , era fascinat de vecinul de palier care era electrician , era fascinat de cuttere ,asculta in fiecare zi Roxette la magnetofonul Kashtan si era innebunit cand vedea acele luminoase ce indicau frecventa melodiei in intuneric ,mergea la frizerita frumoasa dus de mana de tatal lui , isi dorea enorm o mingie si-un set de detectiv , omora monstrii de la bariere pana la far ,construia drumuri in praf pentru "tiribomba" lui roz , credea ca mercurull-ar fugari si i-ar intra-n gura de s-ar sparge termometrul de s-ar sparge termometrul , prindea albine in flori ,le omora dupa care facea muzeu la care un bilet costa o frunza ...
In vacante alerga pe camp urmarit de o caradasca ucigasa , invata sa mearga cu bicicleta , mergea cu vaca si se urca in toti ciresii din livada , invata ce-i "hais si cea" ,se arunca in fan, se balacea o zi intreaga in paraul de pe Zaneasca si privea zarile cu o mandrie asemanatoare cu cea a lui Stefan cel Mare de pe zidurile castelului sau .
Venea inapoi in Constanta de doua ori mai "bogat" si mai fericit..gandindu-se la urmatoarea vacanta..
Imi placea tare mult sa fac un lucru in timp ce asteptam tramvaiul..
Cand il vedeam ca se apropie , puneam o pietricica pe sina si-asteptam cu nerabdare sa vad daca va fi zdrobita..
Tramvaiul trecea..si-n urma ramanea praful..de fiecare data a fost asa...
..................................
Intre timp..toate astea s-au transformat ba in amintiri ba nostalgie ba zambete ..
Vad o sina..iar pe ea se rostogoleste rapid roata firescului ?!!? (nu i-as putea spune destin)...iar la un moment dat o pietricica e strivita..numai ca de data asta..nu era o pietricica ...era o piatra , cea mai tare din cate stiu ..n-avea voie
sa fie strivita..nu se putea..nu inteleg de ce..iar in dreapta nu ma tine nimeni de mana sa-mi explice..
vineri, 13 martie 2009
Frânturi..
Publicat de Mihai la 16:40
