Aproape ca se faceau trei ore pana sa plec la scoala. De obicei mi-as fi dorit ca fiecare secunda din acele ore sa dureze cat o zi sau chiar mai mult insa de data asta as fi fost nespus de multumit daca s-ar fi transformat in cateva minute.
Rostul aceastei rocade in perceperea timpului se datora importantei acelei zile. Era ziua in care urma sa devin barbat, ziua in care am inceput relatia, poate cea mai importanta a unui barbat, cu parul negru de pe fata mea. Ziua in care m-am barbierit pentru prima oara iar cel cu care am pasit de mana, sfios si cu nerabdare de copil in mine, pe acel drum a fost tata.
Zilele si noptile premergatoare au fost groaznice, timpul era dilatat si-acapara tot ce gasea in cale inclusiv firele de par razlete de pe fata mea, care parca simtind momentul se-ncapatanau sa creasca si sa-mi dea mult asteptatul motiv.
Iata-ma deci, dupa o viata de asteptare, in fata oglinzii, cu toate cele ce-mi trebuiau langa si-asteptand de la tata sa-mi spuna incotro s-o iau.
Umezeste-ti fata un pic, strange in mana tubul si lasa pasta sa se reintalneasca cu pamatuful. Fa-i cunostinta cu pielea-ti neincercata de timp si lasa-l sa ti-o inveleasca in spuma. Apoi a inceput usor, de jos in sus, in ciuda firelor de par, sa le rapuna asa cum o coasa face cu spicele de grau. Lama nu era schimbata, o folosise de cateva ori inainte, tocmai pentru a nu lasa prea multe urme pe fata mea – asa m-a invatat. Aparatul aluneca asa cum aluneca o barca pe valurile marii, mi-a aratat cum trebuie sa-i netezesc drumul intinzandu-mi pielea, ba ridicand barbia ba buzele. Timpul parca se oprise de tot.Eram doar noi si fumul tigarii pe care si-o aprindea de fiecare data cand se barbierea si pe care si-o aprinsese si-acum.
La sfarsitul drumului a trebuit sa fac un ultim popas. Era un moment pe care-l asteptam cu nerabdarea adunata in toti anii copilariei cand ii curmam suferinta tatei sufland cat de tare puteam eu si cu cat de mult suflet aveam peste fata lui proaspat data cu after-shave. Imi cerea ajutorul doar pentru ca imi placea mie nespus de mult? sau chiar atat de tare-l ustura?
M-am tot gandit ca nu voi afla niciodata adevarul dar iata-ma cu lotiunea cu o mie de cheare infingandu-se cu pofta in pielea mea si sufl(et)ul tatei luptandu-se cu ele, o suflare cat pentru multele ale copilariei mele.
Am devenit barbat.
E dupa amiaza, albul iernii se lasa mazgalit incet de neagra inserare. Il mai incalzesc din cand in cand luminitele de la balcoane si de pe strada.
Inauntru e la fel de negru. E negru si-o tacere mormantala care inghite cu pofta si bradul si caldura si toata viata mea de pana acum.
Ma vad in baie cu un lighenas in fata aceleiasi oglinzi. Stau fixat si privesc repeziciunea apei care-l umple si cu acceasi repeziciune e curpins si amarul care curge din mine. Unde ar putea sa incapa tot?
Imi adun durerea impreuna cu aparatul de ras, pamatuful si parca acceasi pasta de ras si pornesc spre dormitor.
Asez ligheanul pe pat si-l trag pe tata spre mine. Cu o mana il tin de spate iar cu cealalta incep sa-i umezesc un pic fata. Imi vine sa topesc tubul cu stransoarea mainii in timp ce las pasta sa cada pe pamatuf. Ii fac cunostinta cu pielea atat de incercata de timpul prea putin, si-l las sa planga cu spuma. Incep usor, chiar daca mai simte aproape nimic, de jos in sus, in ciuda firelor de par, sa le rapun asa cum soarta ii rapune viata –de-as putea sa duc si eu o astfel de batalie in ciuda ei si s-o rapun cum face lama cu firele negre. Aparatul aluneca asa cum aluneca anii pe valurile vietii si-i netezesc drumul intinzandu-i pielea asa cum m-a invatat odata. Timpul nu vrea sa se mai opreasca asa cum a facut-o atunci nici daca i-as da viata mea. Suntem doar noi dar fara fumul de tigara de odinioara. Blestemate miscari unduioase si tacute. Drumul se termina si trecem amandoi pe ultima punte.
E un moment pe care nu l-am asteptat nicicand. Pentru ultima oara ii curm suferinta sufland tot ce am asupra fetei lui. Miroase din nou a after-shave intre noi dar in privirea lui nu mai e mandria din acea zi. S-a scurs totul din ea si-acum e goala. La fel de goala precum viata mea de-acum inainte.
Am devenit din nou barbat.
vineri, 26 martie 2010
Inceput si sfarsit
Publicat de Mihai la 16:38
